CALITĂȚILE MOTRICE influențează dezvoltarea limbajului și memoria. Află cum să consolidezi deprinderile motrice de bază ale micuțului tău

Omul a fost construit să se miște. Fără mișcare, celulele corpului îmbătrânesc mai repede. Atunci când faci efort, respirația ta se modifică. În acest proces, mai mult oxigen ajunge la celule, ajutându-le să se curețe, să ne dezvolte, să rămână sănătoase. 

Copiii de azi fac mult mai puțină mișcare decât acum câțiva de ani. Lumea digitală i-a țintuit în canapele, iar ca părinte, poți să rămâi neputincios în fața acestui trend. Însă niciodată nu este prea târziu pentru a crea un obicei sănătos. Înțelegând mai bine rolul important pe care îl deții în dezvoltarea celui mic, vei găsi puterea de a face o schimbare.

În acest articol vei descoperi care sunt deprinderile motrice de bază și ce sunt calitățile de acest tip, cum poți sprijini dezvoltarea armonioasă a copilului alegând jucăriile potrivite și cum influențează motricitatea dezvoltarea limbajului și a memoriei.   

 1. Ce este motricitatea? 

Conceptul de motricitate reunește capacitățile umane înnăscute și dobândite de a reacționa la stimuli externi și interni sub formă de mișcare. Dezvoltarea calităților motrice ține atât de zestrea genetică, cât și de exercițiu. În acest context, părinții au un rol esențial în dezvoltarea de acest tip a celor mici. 

Motricitatea se împarte în calități și deprinderi.

1.1. Calitățile motrice

Calitățile motrice sunt însușirile înnăscute ale individului de a efectua mișcări cu o anumită putere și rapiditate, susținute o perioadă cât mai mare de timp. Cu alte cuvinte, micuțul tău se poate naște cu o înclinație spre sport, pe care i-o poți cultiva și, astfel, sunt șanse mari să ajungă un sportiv de performanță sau, dimpotrivă, se poate naște fără o înclinație majoră pentru acest lucru și doar după eforturi majore performanța va fi atinsă. 

În orice caz, mișcarea ar trebui să aibă un rol esențial în viața fiecărui copil, fie că este un sport pe care îl practică cu regularitate, fie doar plimbări zilnice cu bicicleta, rolele sau trotineta. Minim două ore de mișcare zilnică sunt necesare sănătății inimii și sistemului imunitar.  

1.2. Deprinderile motrice de bază

Mișcările care fac parte din comportamentul motric zilnic se reunesc sub denumirea de deprinderi motrice de bază. Nu este ceva complicat, pentru că se referă la:

• Mers: cea mai importantă și cea mai frecventă deprindere motrică;
• Alergare: foarte prezentă în activitatea zilnică a copilului, întărește sănătatea, dar și buna dispoziție;
• Săritura: rol important în întărirea musculaturii picioarelor, ligamentelor și articulațiilor;
• Prinderea, rostogolirea mingii: susține dezvoltarea îndemânării și îmbunătățește percepția spațială (direcție, distanță).

Toate aceste deprinderi motrice de bază se dezvoltă în mod natural, cel mai adesea, prin joacă. De aceea, este important să petreci cât mai mult timp cu micuțul tău afară, alături de câteva jucării de exterior, cum ar fi: o minge, o coardă, un cerc de gimnastică, palete de tenis sau popice. 

1.3. Motricitatea fină și grosieră

Dacă mare parte din deprinderile de bază fac parte din motricitatea grosieră, cea fină se referă la acțiuni care implică precizie: îmbrăcatul; încălțatul; desenatul; scrisul, etc. Toate acestea necesită mai mult efort și exercițiu din partea copilului. Cu cât vei stimula mai mult aceste acțiuni, cu atât cel mic va deveni mai îndemânatic și va avea mai multă precizie. Celebrele jucării din lemn sunt cele care ajută cel mai mult copiii în dezvoltarea acestor abilități. Crearea turnurilor sau sortarea pieselor pot fi activități amuzante de care vă puteți bucura împreună. Alte activități ce stimulează motricitatea fină sunt: tăiatul cu foarfeca, lipitul, desenatul după contur, înșiruirea mărgelelor pe o ață, umplerea recipientelor cu apă etc.

Chiar dacă la început poate dura mai mult timp o activitate ce pentru tine este banală, nu uita cum a fost când tu ai învățat ceva nou, cum ar fi mersul pe bicicletă sau înotul și, la fel ca și micuțul, ai avut nevoie de timp și exercițiu pentru a te perfecționa.

2. Dezvoltarea motrică a copilului

Dezvoltarea abilităților motrice începe chiar din primele luni de viață ale copilului și are nevoie de susținerea părinților prin jucării muzicale, seturi de construcție, dar și exerciții regulate de stimulare senzorială și a mișcărilor. Cei mici explorează prin simțurile lor mediul în care se află și, astfel, înțeleg relația dintre obiectele din jur și efectele pe care le pot avea mișcările lor asupra acestora.  

2.1. Psihomotricitatea sau inteligența motrică

Termenul de psihomotricitate se referă la dependența dintre motricitate și raționament. Jucăriile sunt modul prin care copilul înțelege pentru prima dată lumea și cu ajutorul lor acumulează noi cunoștințe despre forma, poziția și textura obiectelor din jur. Un centru de activități este ideal pentru dezvoltarea aptitudinilor motrice de bază. 

În timp, cel mic dezvoltă strategii de acțiune, își reglează poziția corpului și echilibrul, capătă control asupra musculaturii și învață să coordoneze o parte a corpului cu cealaltă, reușind, așadar, să anticipeze efectele acțiunilor sale, să intuiască ce parte din corp trebuie să folosească pentru a finaliza o acțiune, să compare alternative și să ia decizii. 

În această perioadă este important să lași copilul să exploreze singur un loc de joacă, să îi oferi momente de intimitate și să intervii doar pentru a stimula curiozitatea acestuia prin jucării creative pentru dezvoltare motrică. 

2.2. Motricitate și limbaj: învățarea motrică

Abilitățile de comunicare se învață prin expunere și exercițiu. Cu cât un copil este de timpuriu expus la un cadru unde se comunică mult, cu atât mecanismele lui de adaptare la mediu vor intra în funcțiune și limbajul se va instala fără prea mult efort.

Totuși, există o ordine predefinită între cele două abilități și o corelație directă: copilul va începe să meargă înainte de a vorbi. Totuși, părinți rămân focusați permanent pe limbaj, pentru a verifica dezvoltarea psihică normală, și nu urmăresc dezvoltarea motrică a bebelușului, ce poate da indicii mult mai devreme. 

Problemele de echilibru sau de manipulare fină a obiectelor sunt strâns legate de problemele de pronunție sau ritm al vorbirii de mai târziu. În plus, studii neurologice arată că aria din creier responsabilă de formarea limbajului are implicații și în sarcini motrice. 70% dintre copiii care au dificultăți motrice în primii ani de viață dezvoltă un limbaj deficitar. De aceea, o dezvoltare psihomotrică sănătoasă trebuie monitorizată încă din primele luni de viață. 

Cu toate acestea, fiecare copil are ritmul lui de învățare, iar specialiștii din domeniul educației psihomotrice au stabilit existența unei etape de vârstă, pe care au denumit-o „interval optim de educabilitate”. Acesta este situat între 6 și 10 ani, perioada de vârstă în care aptitudinile psihomotrice pot fi dezvoltate la maximum.

2.3. Motricitate și memorie

Studii din domeniu demonstrează că există o corelație pozitivă între motricitatea la copii și memoria de lucru. Aceștia sunt capabili să rețină mai bine informațiile dacă au o bună dezvoltare motrică. 

La polul opus, copiii cu deficite motrice întâmpină dificultăți în înțelegerea simbolurilor matematice și grafice, îngreunând dobândirea scrisului și a cititului.

3. Motricitatea pe grupe de vârstă

În funcție de vârsta copilului, sunt anumite deprinderi care se dezvoltă și pe care le poți monitoriza pentru a te asigura de buna creștere a micuțului tău.

3.1. Dezvoltarea motrică la bebeluși: 0-3 ani

Începând de la vârsta de 2 luni, poți observa anumite deprinderi pe care cel mic începe să le exerseze:

• este conștient de mișcare mâinilor;
• își mută privirea de la un obiect la altul;
• stabilește contact vizual;
• se întoarce de pe burtă pe spate prin mișcarea capului;
• își duce mâinile la gură;

3.2. Dezvoltarea motrică la preșcolari: 3-6 ani

Dezvoltarea motrică a preșcolarului este diferită, pentru că ritmul de învățare al copilului este unic, însă la sfârșitul acestei perioade, cel mic va fi capabil să:

• folosească tacâmuri pentru a mânca;
• se îmbrace și să se dezbrace singur;
• meargă pe bicicletă sau role;
• folosească singur foarfeca;
• se cațere;
• prindă și să apuce bine obiectele;
• prindă și să arunce mingea.

3.3. Motricitatea la vârsta școlară mică: 6-10 ani

Odată ce copilul crește, se consolidează calitățile motrice fine, astfel încât copilul va fi capabil să:

• aibă o anduranță mai mare la efort;
• coordoneze mai bine brațele și picioarele;
• impună mai multă forță obiectelor;
• facă trucuri cu mingea sau coarda, deci se îmbunătățește coordonarea;
• ridice greutăți mai mari.

În concluzie, o monitorizare atentă a deprinderilor motrice încă din primele luni de viață îți oferă indicii importante asupra dezvoltării psihice a celui mic. Cu cât acesta înaintează în vârstă, sportul devine aliatul unei creșteri sănătoase, iar rolul tău ca părinte este extrem de important în tot acest proces, alegând la început jucăriile potrivite și, mai apoi ,sporturile pe care acesta să le practice.  

Sursa foto: shutterstock.com