Hemangiomul sau semnul din naștere al bebelușului - Informații utile pentru părinții responsabili

 

Nașterea copilului rămâne un prilej de bucurie imensă pentru toți părinții care timp de 9 luni așteaptă cu nerăbdare acest moment frumos din viața lor. Bucuria lor e umbrită de faptul că observă pe pielea nou-născutului niște pete roșii, inestetice. Neliniștiți, intră în panică aproape imediat. Medicii sunt primii care le oferă asigurări că hemangioamele, așa cum se numesc aceste pete roșii, nu sunt, de regulă, o problemă gravă și nu aduc probleme majore în viața celor mici. Părinții experimentează, totuși, diferite sentimente negative legate de aceste semne din naștere ale copilului, mai ales că estetic nu sunt tocmai plăcute.

 

În articolul de mai jos vei descoperi informații utile despre ce sunt hemangioamele, unde apar ele, care sunt factorii de risc și cauzele lor, dar și câteva lucruri interesante despre posibile complicații în unele cazuri sau despre managementul și tratamentul hemangiomului la bebeluși.

 

 

 

1. Hemangiomul la bebelusi - informații generale

Hemangiomul este o tumoră vasculară benignă care apare la copii la naștere, la aproximativ 10-12% dintre nou-născuți. Uneori, însă, nu este vizibil la naștere, apărând mai târziu, cam la distanță de 5 sau 6 săptămâni. Specialiștii au demonstrat în urma studiilor realizate că semnele acestea pot fi întâlnite cu preponderență în cazul fetițelor și a nou-născuților prematur. În general, hemangiomul va dispărea de la sine în circa 10 ani, micșorându-se treptat. 

 

Părinții trebuie să înțeleagă că prezența unui hemangiom poate fi însoțită și de existența unor malformații congenitale. Este indicat în acest sens ca bebelușul să fie investigat de doctor pentru a se confirma sau este eliminată o astfel de posibilitate. În cazul în care există malformații, cele mai probabile hemangioame se află localizate:

  • la nivel cardiac;
  • la nivel vascular;
  • în sistemul nervos.

 

1.1. Ce este și unde apare hemangiomul la copii

Hemangiomul are aspectul unui nodul de culoare roșu-aprins, fiind alimentat de vasele de sânge din piele, dezvoltate în exces. Cele mai multe au dimensiuni mici, între 0,5 și 5 cm, dar pot ajunge, în anumite cazuri, până la 20 cm. El poate să apară oriunde, dar va fi vizibil mai ales în zona:

  • scalpului;
  • feței;
  • spatelui;
  • mâinilor;
  • gâtului.

 

Hemangioamele apar spontan pe suprafața pielii sau imediat sub piele. Se crede că ar fi vorba despre o influență a estrogenului. După ce apar au o perioadă de proliferare, crescând rapid în primele 3 luni, apoi mai lent pe durata următorului an. În această perioadă își dublează sau triplează dimensiunile. Urmează o etapă de evoluție lentă, de micșorare și diminuare a culorii.

 

1.2. Factori de risc ai apariției hemangiomului la bebeluși

Există, într-adevăr, anumiți factori de risc, iar aceștia sunt următorii:

  • sexul (fetițele sunt mai predispuse, în comparație cu băieții);
  • rasa albă;
  • prematurii sau copiii cu greutate mică la naștere (de exemplu, în sarcini gemelare).

O constatare interesantă realizată de specialiștii în acest domeniu este cea conform căreia riscul de a avea hemangiom crește cu 40% pentru fiecare 500 de grame pierdute de bebeluș după naștere. 

 

Alți factori de risc ar putea fi:

  • sângerările vaginale ale mamei în primul trimestru de sarcină;
  • folosirea medicamentelor cu progesteron;
  • vârsta înaintată a femeii;
  • preeclampsia;
  • placenta previa;
  • fertilizarea în vitro.

 

1.3. Cauzele apariției și simptomele hemangiomului

Motivul pentru care apar aceste semne nu este foarte clar. Se bănuiește că ar putea exista o componentă ereditară, dar există și câteva explicații științifice în acest sens:

  • Teoria placentară;
  • Scăderea receptorilor pentru factorul de creștere endotelială vasculară, stimulând astfel angiogeneza;
  • Teoria hipoxiei (privare de oxigen) tisulare.

La naștere, de regulă, ele nu există sau apar doar ca o zonă de roșeață pe corpul copilului. În primele săptămâni după naștere își fac apariția niște umflături roșii sau violacee, care nu provoacă niciun fel de durere celor mici. 80% dintre copii se nasc cu un singur semn. 

 

Hemangioamele au diferite simptome pentru că variază în funcție de localizarea lor:

  • pe ficat: grețuri, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate;
  • pe plămâni: dureri în piept, dificultăți în respirație;
  • pe rinichi: apare sângele în urină;
  • pe creier: dureri de cap, greață, lipsa de coordonare a mișcărilor.

 

Trebuie reținut faptul că aceste tipuri de hemangioame sunt destul de rare și că nu trebuie să sperie părinții!

 

1.4. Clasificarea hemangioamelor la copii

Sunt de trei feluri:

  • de suprafață, cu aspect plan;
  • cavernoase sau tuberoase;
  • mixte.

 

Cele două tipuri principale de hemangioame sunt semnele din naștere vasculare (apar pe cap, în zona gâtului, pe față, în zona ochilor bebelușului, uneori și în interiorul corpului) și semnele de naștere pigmentate (cauzate de aglomerări de celule care dau pigmentul pielii). 

 

Hemangiomul superficial are o textură ușor de comparat cu cea a unei căpșuni și se poate fixa pe o suprafață restrânsă sau mai mare. La început este alb, apoi roz și la final de un roșu aprins. Hemangiomul adânc se formează sub piele, are o suprafață netedă și inflamează pielea. Culoarea sa este albăstruie, putând fi confundat cu vânătăia. 

 

2. Complicațiile hemangioamelor la bebeluși

În general, aceste semne dispar și nu presupun apariția unor complicații, trecând din perioada de evoluție în cea de involuție fără să cauzele probleme semnificative în legătură cu sănătatea copilului (cu excepția celor estetice). 

 

Studiile au demonstrat, însă, că în 25% dintre cazuri apar diferite complicații, pe care medicii le pot observa în urma studierii dimensiunii, formei și vitezei de creștere a hemangiomului.

 

  • Uneori, hemangiomul poate afecta funcția unui organ, de exemplu ochii copilului. Creșterea lui poate să afecteze vederea pe termen lung;
  • Pielea se poate irita și va forma cruste. Ulcerațiile sunt dureroase pentru bebeluș și foarte iritante, așa că micuțul nu va putea să doarmă sau să se hrănească cum trebuie;
  • Dacă este lovit, atunci hemangiomul poate să sângereze și să formeze o altă crustă. În acest caz, copilul trebuie dus urgent la medic;
  • De asemenea, nu trebuie uitat faptul că existența hemangiomului de o dimensiune foarte mare poate să producă tulburări psiho-emoționale, ceea ce este o adevărată povară nu doar pentru părinți, ci și pentru copii. De exemplu, se întâmplă ca aceștia să plimbe cu căruciorul bebelușul și să se întâlnească cu prieteni care să se arate curioși cu privire la semnul inestetic, iar acest lucru va afecta vizibil starea sufletească a mamei sau pe cea a tatălui. În acest caz, părinții pot cere ajutorul unui specialist pentru a reuși să facă față situației.

3. Managementul și tratamentul hemangiomului la bebeluși

Medicii liniștesc părinții panicați de apariția hemangiomului pe pielea copilului lor și le explică clar că nu este nevoie, de cele mai multe ori, de un tratament anume deoarece acest semn din naștere va dispărea treptat, fiind considerat inofensiv, de regulă. Hemangiomul cutanat nu reprezintă riscuri asupra sănătății, este benign, deci nu e canceros. 

 

În cazul hemangioamelor necomplicate, managementul clinic presupune monitorizarea activă:

  • examinare clinică periodică și măsurători efectuate periodic (chiar și fotografii);
  • educația părinților privind evoluția naturală sau posibilele complicații;
  • prezentarea beneficiilor unor opțiuni terapeutice;
  • suport informațional și emoțional părinților în cazul în care hemangioamele produc probleme estetice.

3.1. Când se merge la doctor pentru a consulta hemangiomul

Pediatrul va fi specialistul care va monitoriza leziunea și va contacta specialistul în anomalii vasculare, în cazul în care va consta că este nevoie de acest lucru. Copilul va fi examinat de către:

  • neonatolog;
  • pediatru;
  • dermatolog;
  • chirurg pediatru.

3.2. Cum se pune diagnosticul hemangiomului la bebeluși

Diagnosticul se poate pune doar de către medicul specialist, în urma unui examen clinic, recomandându-se următoarele analize pentru a observa cât de profunde sunt vasele de sânge:

  • ecografia;
  • RMN;
  • tomografia computerizata.

Dacă hemangiomul are un aspect neobișnuit, atunci medicul poate cere și efectuarea unei biopsii. 

3.3. Tratamentul medicamentos sau chirurgical al hemangiomului la copii

Dacă hemangioamele sunt complicate, atunci este indicat să se aibă în vedere tratamentul medicamentos, pe care doar specialistul îl poate oferi. Afectarea unui organ și a funcționării sale normale poate duce la utilizarea:

  • tratamentului cu propranolol;
  • corticoterapiei;
  • tratamentului topic;
  • terapiei cu laser;
  • tratamentului chirurgical.

De foarte multe ori, părinții sunt speriați, supărați, dornici de a rezolva pe dată această problemă pe care o are copilul de la naștere, așa că nu iau în considerare toate sfaturile medicului specialist și încearcă să găsească imediat rezolvarea hemangiomului. Specialiștii le atrag atenția că nu trebuie să uite că semnul poate să dispară în câțiva ani, fără niciun fel de tratament sau intervenție a medicului chirurg, și că trebuie luat în considerare doar dacă sunt prezente unele complicații. 

 

Când se va oferi tratamentul medicamentos? Este o întrebare pe care foarte mulți părinți aflați în această situație o adresează medicului, specialistul oferindu-le următoare repere:

 

  • hemangiomul crește foarte rapid și se extinde;
  • afectează vederea;
  • apar tulburări funcționale respiratorii și digestive;
  • este localizat într-o zonă cu risc traumatic;
  • apar leziuni deformante.

 

Tratamentul cu propranolol a fost introdus din 2014 de către Comisia Europeană și se realizează în spital, nu mai devreme de a 35-a zi de viață. Medicul va administra 2 doze prize pe zi (dimineața și seara), de 1 mg/kgc/zi. La o săptămână de la începerea administrării tratamentului este crescută doza la 2 mg/kgc/zi. Se va continua ambulatoriu cu reevaluare în fiecare lună pentru ajustarea dozei în funcție de greutatea corporală. Pot exista, totuși, reacții adverse:

  • diaree;
  • tulburări de somn;
  • vărsături;
  • hipoglicemie;
  • hipotensiune arterială.

 

Corticoterapia poate fi utilizată la copii doar în cazurile mai grave, ce nu pot fi rezolvate cu tratamentul cu propranolol. Se va administra prednison în doză unică, de dimineață, timp de câteva luni. Întreruperea sa presupune o recidivă. Specialiștii folosesc în cazuri speciale și vincristina și alfa interferonul.  Reacțiile adverse la acest tratament pot fi:

  • sindromul Cushing;
  • gastrită;
  • tulburări de somn;
  • tulburări de dezvoltare osoasă;
  • imunosupresie.

Tratamentul topic are rezultate parțiale și poate fi aplicat în cazul hemangioamelor necomplicate. Medicii utilizează betablocante și corticosteroizi. 

 

Laser-terapia se folosește când au apărut deja ulcerațiile și este recomandată pentru tratamentul leziunilor reziduale:

  • cicatrice;
  • eritrem;
  • teleangiectazii.

 

Rezolvarea cu laser este o metodă ușoară, sigură și cu rezultate foarte bune. Chirurgia laser cu lumina galben este considerată un tratament modern al hemangioamelor cu risc de complicații.

 

Tratamentul chirurgical nu trebuie avut în vedere decât în ultimul rând și dacă medicamentele nu au dat rezultate bune. Când trebuie avut în vedere tratamentul chirurgical? Specialiștii sunt de părere că în următoarele cazuri poate fi luat în considerare:

  • ulcerație;
  • sângerare;
  • hemangiomul are o formă pediculată;
  • hemangiomul împiedică dezvoltarea normală a copilului;
  • hemangiomul nu dispare după vârsta de 5-7 ani;
  • este deranjant estetic;
  • la corectarea sechelelor.

 

4. Sfaturi de ajutor pentru părinții ai căror bebeluși au un hemangiom

Copiii cu semne din naștere au un prognostic bun, fie că se rezolvă totul de la sine, fie cu un tratament anume. Părinții trebuie să țină cont de câteva sfaturi utile, în așa fel încât să țină situația sub control:

  • să împiedice copilul să se scarpine sau să se zgârie, existând riscul de ulcerații sau de sângerare (este important să le taie unghiile cu forfecuța cât mai scurte);
  • să aplice creme hidratante pentru a preveni uscarea și crăparea pielii;
  • în cazul în care hemangiomul începe să sângereze, atunci părinții trebuie să aplice 5 minute presiune cu o cârpă uscată;
  • ulcerațiile hemangioamelor pot fi curățate blând cu ser fiziologic.

       

O întrebare care le stârnește nu doar curiozitatea este și cea care se referă la modul în care va arăta pielea copilului pe măsură ce hemangiomul va crește. Adevărul este că nu se știe nimic cu exactitate. Uneori, s-a observat faptul că ele dispar în totalitate și lasă pielea sănătoasă, fără niciun fel de urmă. Alteori, hemangioamele se micșorează lent, se mențin până la 6 ani și lasă semne:

 

  • cicatrici;
  • piele în exces;
  • deformări locale;
  • vase de sânge vizibile;
  • pete decolorate.

Dacă părinții observă apariția hemangioamelor, trebuie neapărat să meargă în vizită la cabinetul medical pentru a se stabili diagnosticul și a se face diferența de alte boli cutanate, dar și pentru recunoașterea formelor mai complicate și oferirea tratamentului corespunzător pentru copii.

 

 

În concluzie, hemangioamele apărute în copilărie pot avea o evoluție spectaculoasă și să-și mărească dimensiunile, ca mai apoi să dispară treptat sau brusc, nefiind nevoie de o intervenție chirurgicală, de rezolvare prin laser sau prin scleroterapie. 

 

 

surse foto:

shutterstock.com

ro.pinterest.com

 

up