Dezvoltarea cognitivă în primul an de viață - etape, rolul părinților și posibile semne de îngrijorare

Primii pași în viață ai bebelușului sunt deosebit de importanți. De aceea, este esențial ca părinții să cunoască etapele dezvoltării cognitive a copilului lor. Acest aspect se referă la modul în care cel mic învață să gândească, să își amintească, să își imagineze, să strângă informații despre lume și să folosească logica. 

Mai jos, vei afla mai multe detalii despre etapele dezvoltării inteligenței cognitive în primul an după naștere. Știind acești pași, poți observa mai bine modul în care bebelușul tău interacționează cu lumea și cu cei din jurul său, astfel încât să îți dai seama la timp dacă ceva nu este în regulă. 

1. Dobândirea capacităților cognitive în funcție de vârstă

Conform teoriei lui Piaget despre dezvoltarea cognitivă, primul an de viață face parte din stadiul senzoriomotor și poate fi împărțit în patru etape. Fiecare dintre acestea se caracterizează prin transformări ale comportamentului în ceea ce privește interacțiunea cu lumea și folosirea abilităților cognitive. 

1.1. Achizițiile cognitive între 0 și 3 luni

Primele trei luni de viață pot fi pline de entuziasm pentru părinți, în timp ce nou-născutul începe să perceapă lumea tot mai mult prin intermediul simțurilor. Bebelușul va putea în această perioadă să:

• perceapă tonalități diferite ale sunetelor
• se concentreze pe obiecte în mișcare
• răspundă stimulilor prin expresii faciale
• perceapă toate culorile spectrului.

1.2. Capacități cognitive dobândite între 3 și 6 luni

În primele trei luni, copiii vor avea deja niște capacități de bază. În următoarea perioadă, dezvoltarea aptitudinilor cognitive continuă. Câteva lucruri pe care trebuie să le urmărești sunt:

• reacțiile la sunete familiare
• recunoașterea fețelor cunoscute
• răspunsurile la expresiile faciale
• imitarea acestor expresii.

1.3. Abilități cognitive deprinse în perioada 6 - 9 luni

Cercetările despre dezvoltarea sugarilor au descoperit prin anumite teste că, la jumătatea primului an de viață, printre exemplele de aptitudini cognitive dobândite se numără:

• diferențierea între ființe și obiecte
• deosebirea numerelor și a obiectelor în imagini
• determinarea depărtării unui obiect în funcție de mărimea sa
• perceperea obiectelor suspendate în aer.

1.4. Competențe cognitive dezvoltate între 9 și 12 luni

În această etapă, copilul se mișcă mai repede, în special prin folosirea premergătoarelor pentru bebeluși. De aceea, explorarea lumii devine mai ușoară. Pe măsură ce se apropie de vârsta de un an, micul preșcolar va manifesta următoarele comportamente:

• se va uita cu plăcere la cărți ilustrate
• va imita gesturi și acțiuni simple
• va răspunde prin gesturi și sunete
• va înțelege că obiectele nu dispar de tot când nu sunt vizibile.

2. Cum te implici în dezvoltarea cognitivă a copilului

În primii ani ai copilăriei, părintele trebuie să formeze o legătură strânsă cu copilul, ajutându-l să perceapă mai ușor ceea ce e nou. Se pun astfel bazele unei relații sănătoase pentru perioada în care prichindelul va fi un mic școlar și va avea nevoie de ajutor pentru a deprinde diverse alte abilități.

La început, poți să lași copilul să atingă și să afle cum se folosesc jucăriile de care e interesat. Alte lucruri pe care este indicat să le faci sunt:

• să îi cânți sau să îl lași să se joace cu instrumente muzicale pentru copii, pentru că muzica are un rol la fel de important ca activitățile matematice în dezvoltarea cognitivă
• să îl ții în brațe și să îl legeni, ca să se simtă în siguranță
• să te joci cu el, fiind atent să nu obosească sau să dea semne de neliniște.

Pe lângă dezvoltarea modului în care percepe lumea, este posibil să îl ajuți să învețe să vorbească. Mai jos sunt câteva lucruri pe care le poți încerca:

• Când copilul scoate sunete, răspunde-i repetând și adăugând cuvinte, pentru că principalele achiziții cognitive în perioada 1-3 ani sunt cele de limbaj
• Citește-i - Astfel, va descoperi cum se folosesc sunetele pentru a forma cuvinte.
• Vorbește-i - Nou-născutul va fi calmat de vocea părintelui.

3. Semne ale întârzierii în dezvoltarea cognitivă a copilului

Dezvoltarea cognitivă nu este la fel pentru toți prichindeii. În unele cazuri, poate apărea o întârziere care nu pune probleme. Totuși, ar trebui să fii atent la apariția următoarelor semne, caz în care ar fi indicat să te adresezi medicului.

• la trei luni, copilul nu se uită la fețele oamenilor
• este neobișnuit de tăcut
• ține pumnii strânși
• nu pare să te recunoască
• nu vocalizează
• nu urmărește cu privirea acțiunile
• nu este speriat de zgomote puternice
• nu poate sta locului
• apar probleme neobișnuite - precum refuzul nejustificat - în ce privește mâncarea bebelușului
• poziția corpului este prea rigidă sau prea moale.

Primii pași în dezvoltarea celui mic nu sunt complicați, însă necesită o atenție deosebită din partea părinților. Până la vârsta de un an, copilul acumulează multe competențe cognitive care îl ajută să relaționeze cu ceilalți. Mama și tata îl pot ajuta dacă stabilesc o relație strânsă cu el.

Sursa foto: storyblocks.com