Copilărie: tot ce trebuie să știi despre această perioadă esențială și cum îl poți ajuta pe copil să treacă peste provocări

Copilăria este vârsta de aur. Aceasta poate cea mai frumoasă perioadă a vieții, deși e plină de provocări. Atât copiii, cât și părinții trebuie să treacă peste multe dificultăți. Încă din primele luni de viață, cei mici interacționează din ce în ce mai mult cu mediul înconjurător. Până să învețe să vorbească sau să pronunțe literele, aceștia află, de exemplu, cum să reacționeze prin gesturi la ceea ce se întâmplă în jur sau să recunoască fețele oamenilor. De aceea, e nevoie să li se ofere un sprijin permanent. 

După ce au trecut provocările primilor ani, apar altele, pe măsură ce modul de interacționare cu lumea devine mai complex. Chiar dacă nu poate fi formulată o definiție exactă a copilăriei, pentru că dezvoltarea fiecăruia e influențată de factorii individuali, experiențele care preced adolescența au, pentru toată lumea, un rol important pentru parcursul ulterior al vieții. De aceea, părinții trebuie să se asigure că pot să-i ofere celui mic tot ajutorul de care are nevoie,  pentru ca, privind retrospectiv, să regăsească numai amintiri plăcute.

1. Etape ale copilăriei

Universul magic al copilăriei nu este uniform. Pe parcurs ce copilul crește, nevoile și provocările pe care le întâmpină se schimbă. Această perioadă a vieții poate fi împărțită în trei etape principale și anume:

• copilăria timpurie (între naștere și 6-7 ani);
• copilăria mijlocie (între 6-7 și 12 ani);
• adolescența (12-17 ani).

Dacă s-ar scrie o istorie a copilăriei de ieri și de azi, s-ar descoperi, poate, că cele două nu reprezintă două lumi complet diferite. Indiferent de vremurile în care trăiește o persoană ce traversează această vârstă, există anumite lucruri și etape comune. Fiecare dintre aceste stagii sunt marcate de mai multe dezvoltări graduale. Acestea se petrec la nivel cognitiv, emoțional, fizic și lingvistic.

2. Despre copilăria timpurie

Poate că cei mai mulți nu își mai aduc aminte foarte multe despre copilăria lor și, mai ales, despre începutul acesteia. Totuși, cercetările au arătat că etapele acesteia se pot diferenția foarte bine dacă urmărești progresele realizate de copil. 

După naștere, cel mic se dezvoltă într-un ritm deosebit de alert. E extrem de important ca părinții să vorbească foarte mult cu copilul în această perioadă. Acesta se va acomoda mai ușor cu lumea, pentru că va fi liniștit de vocea lor, în special de cea a mamei.

Cel mic se atașează de cei care îl îngrijesc. Legăturile cu aceștia sunt esențiale pentru modul în care se formează la nivel cognitiv copilul. Implicarea emoțională scăzută a părinților poate determina probleme mai târziu, cum ar fi anxietatea sau depresia. 

De la naștere până la 18 luni

Progresele pe care le face cel mic în această perioadă devin, gradual, din ce în ce mai complexe. Dezvoltarea cognitivă se remarcă mai ales prin următoarele aspecte:

• recunoașterea fețelor familiare;
• dezvoltarea gustului pentru muzică;
• reacțiile la semnele de afecțiune;
• căutarea obiectelor ascunse;
• interesul pentru obiectele care cad;
• indicarea unor părți ale corpului cărora le aude numele;
• folosirea obiectelor de bază, ca lingurile.

La nivel lingvistic, vei putea să fii martorul următoarelor schimbări:

• calmarea plânsului atunci când i se vorbește;
• mai multe tipuri de plâns, în funcție de nevoi;
• imitarea sunetelor;
• râsete;
• comunicarea prin gesturi;
• reacțiile la auzirea propriului nume;
• indicarea obiectelor cu degetul;
• înțelegerea semnificației cuvântului „nu”;
• învățarea unor cuvinte, printre care „nu”;
• abilitatea de a face cu mâna.

În ceea ce privește latura emoțională și socială se observă de asemenea transformări, precum:

• zâmbetul adresat persoanelor din jur;
• interesul pentru fețele oamenilor;
• reacția la expresii faciale;
• reacția la diferitele tonuri ale vocii;
• apetența pentru joc;
• preferința pentru persoane familiare (copilul știe când e prezent un străin);
• plânsul în preajma persoanelor străine sau plânsul necontrolat;
• capacitatea de a se implica în jocuri simple de roluri.

Corpul celui mic se dezvoltă în următoarele feluri:

• se întoarce spre sursa sunetelor;
• urmărește obiectele cu privirea;
• apucă obiecte cu mâinile;
• ridică capul pentru mai mult timp;
• se poate întoarce de pe-o parte pe alta;
• întinde mâinile spre obiectele pe care le vede;
• poate sta șezând;
• mai târziu, se ridică în picioare;
• merge de-a bușilea;
• merge, dar sprijinindu-se;
• poate să urce pe câteva trepte;
• poate bea apă din pahar.

De la 18 luni la 2 ani

Și în această perioadă, relațiile cu cei din jur sunt o condiție esențială pentru o dezvoltare optimă. Pentru că schimbările au loc din plin, se recomandă să-l obișnuiești pe cel mic cu o rutină cât mai predictibilă, care nu îl va pune în încurcătură. 

E important, de asemenea, ca părinții sau celelalte persoane care au grijă de acesta să-și mențină echilibrul emoțional, pentru a putea treace cu calm peste provocări.

Iată principalele lucruri la care să te aștepți în această etapă, din punct de vedere cognitiv. Pe măsură ce micuțul începe să se miște mai mult, el va putea:

• să identifice lucrurile familiare în cărțile ilustrate și să știe cum funcționează anumite obiecte;
• să urmeze instrucțiuni simple, iar, mai apoi, unele care implică mai mulți pași;
• să construiască turnuri din cuburi sau să asambleze jucării Lego;
• să grupeze obiecte de o anumită formă sau culoare;
• să se implice în jocuri de roluri mai complexe.

La nivel emoțional, te poți aștepta la:

• implicarea în depozitarea jucăriilor;
• se recunoaște în oglindă;
• explorarea împrejurimilor sub supravegherea părintelui;
• jocurile alături de alți copii;
• se poate împotrivi unor instrucțiuni ca „vino înapoi” sau „stai jos”.

În ceea ce privește dezvoltarea  lingvistică, iată ce se poate remarca:

• cunoașterea unor cuvinte;
• urmarea instrucțiunilor simple;
• plăcerea ascultării de povești sau melodii;
• punerea întrebărilor;
• numirea mai multor obiecte;
• numirea persoanelor familiare.

Dezvoltarea motrică este marcată de următoarele progrese în această etapă:

• începe să alerge;
• poate mânca cu lingura;
• dansează;
• copilul se așează singur pe scaun;
• sare sau stă pe vârfuri;
• redă în scris linii și forme simple;
• aruncă mingii;
• urcă scările ținându-se de balustrade.

De la 2 la 5 ani

Aceasta este o altă etapă esențială. Atunci se desăvârșește cunoașterea culorilor și a literelor, două elemente esențiale pentru integrarea în lume. De asemenea, modul în care explorează lumea devine din ce în ce mai complex. Copilul formează noi relații și trăiește noi experiențe la grădiniță sau creșă.

Printre dezvoltările la nivel cognitiv se numără:

• capacitatea de a asambla un puzzle pentru copii simplu;
• pot folosi jucării pentru copii cu butoane sau alte componente asemănătoare;
• poate deschide ușa;
• poate da paginile unei cărți;
• abilitatea de a număra sau de a scrie linii;
• abilitatea de a juca jocuri de masă simple;
• îți poate da seama ce se întâmplă mai departe într-o poveste;
• desenează figuri umane;
• poate numi culori, numere sau litere mari și le poate copia în scris;
• numără până la zece;
• își poate spune numele și adresa.

Iată câteva dintre transformările emoționale:

• arată empatie pentru alți copii și oferă afecțiune;
• înțelege că nu îi aparțin toate lucrurile și poate să facă cu rândul;
• se poate îmbrăca singur;
• arată neliniște când se schimbă rutina;
• se joacă cu alți copii, inclusiv jocuri care au ca roluri părinții și copiii;
• cântă, dansează și interpretează roluri;
• recunoaște diferența dintre sexe;
• îți dă seama de diferențele între ce e real și ce e inventat;
• poate să oscileze între comportamentul ascultător sau rebel;

Dezvoltarea lingvistică se accentuează, astfel că se va putea observa că:

• vorbește în secvențe de două-trei propoziții;
• poate folosi multe dintre obiectele folosite frecvent;
• familia poate înțelege când vorbește;
• înțelege termeni ca „în”, ”pe” și alții asemănători, folosiți pentru poziționarea obiectelor;
• poate povesti ce se întâmplă la creșă sau la grădiniță;
• poate recunoaște sau inventa rime;
• își spune numele și vârsta;
• poate spune povești coerente și poate răspunde la întrebări despre acestea;
• recită sau cântă cântece pentru copii;

Pe măsură ce copilul se dezvoltă fizic, el descoperă cât mai multe în jur. Iată ce schimbări apar:

• aleargă și sare cu ușurință;
• poate prinde o minge;
• se dă pe tobogan sau în leagăn;
• se urcă pe scări ușor;
• poate să toarne apă în pahar;
• poate folosi foarfecele;
• poate sta într-un picior;
• merge singur la toaletă.

3. Ce este copilăria mijlocie și care sunt lucrurile pe care trebuie să le iei în seamă

Până la vârsta de 6-7 ani, copiii explorează lumea mai ales de acasă sau din jurul acesteia și, îndeosebi, alături de familie. La creșă sau la grădiniță încep să se formeze legături, care îi ajută pe cei mici să se dezvolte mai ușor la nivel cognitiv, emoțional și lingvistic. În perioada școlii, transformările abundă, pentru că micuțul este pus în fața unor noi provocări. El trebuie să facă față noilor schimbări pe care le impune socializarea și să se adapteze regulilor sociale. Copilăria de altădată poate că părea mai ușoară, însă în toate timpurile au existat aceleași provocări la nivel fizic și mental.

Ca să se asigure că ajută copilul să treacă mai ușor peste dificultăți, părinții pot face următoarele lucruri:

• să se asigure că doarme suficient;
• să îl încurajeze să facă sport individual sau cu alți copii;
• să creeze un spațiu propice pentru studiu;
• să stabilească un program pentru folosirea telefonului;
• să mențină relații familiale pozitive.

Mai jos sunt principalele lucruri pe care trebuie să le urmărești în ceea ce privește progresele copilului pe plan cognitiv, până la vârsta de 12 ani:

• acesta poate să urmeze instrucțiuni cu trei sau mai mulți pași;
• poate număra invers;
• cunoaște diferența dintre stânga și dreapta;
• poate spune cât e ceasul;
• poate folosi dispozitivele electronice obișnuite;
• poate fi atent mai mult timp;
• scrie povești și scrisori.

La nivel social și emoțional, te poți aștepta la:

• cooperarea și jocul cu alți copii; 
• imitarea comportamentului adulților;
• poate vedea lucrurile din perspectiva altor persoane;
• poate simți mai mult presiunea de grup;
• are un cel mai bun prieten.

Iată ce dezvoltări lingvistice apar:

• copilul poate citi cărțile potrivite pentru vârsta și clasa în care este;
• înțelege vorbirea mai complexă și folosește bine limbajul;
• formează opinii în raport cu lucrurile pe care le aude;
• poate lua notițe scurte;
• trage concluzii logice bazate pe ceea ce citește;
• poate scrie pornind de la o idee principală;
• poate organiza și rosti o prezentare sau un discurs.

Iată la ce dezvoltări fizice te poți aștepta:

• copilul poate sări coarda sau merge cu bicicleta;
• poate desena sau picta;
• poate face activitățile de bază pentru îngrijirea personală;
• poate deveni bun la activități fizice exersând;
• pot apărea semne timpurii ale pubertății.

4. Ultimii pași ai copilăriei: adolescența

Începând cu 12 ani, copilul este din ce în ce mai aproape să devină adult. Interacțiunea socială se ramifică din ce în ce mai mult, iar provocările prin care trece acesta îl vor pregăti pentru cele ale perioadei adulte. Iată la ce să te aștepți:

• copilul e posibil să dezvolte opinii diferite de cele ale părinților;
• crește conștiința faptului că părinții nu au întotdeauna dreptate;
• progresează în înțelegerea limbajului figurat și a analogiilor;
• crește și abilitatea de a gândi logic, deși procesul nu este complet;
• poate să își asume o anumită opinie sau opțiune;
• internalizează programul de studiu.

La nivel emoțional, pot fi observate următoarele elemente:

• independența față de părinți;
• stări de spirit fluctuante;
• nevoie crescută de intimitate;
• interes crescut față de relații și sexualitate;
• mai mult timp petrecut cu prietenii decât cu familia;
• o capacitate de empatie crescută.

Și dezvoltarea lingvistică primește câteva retușări, printre care se numără:

• redarea sarcasmului prin intermediul vocii;
• citirea, vorbitul și scrisul se realizează într-un mod fluent și persuasiv;
• abilitatea de a întreține conversații complexe;
• capacitatea de a se comporta diferit în diverse grupuri.

5. Copilăria: când trebuie să te îngrijorezi?

Câteodată, te poți întreba dacă există anumite întârzieri în ceea ce privește dezvoltarea copilului. Pentru că schimbările sunt individuale și se desfășoară diferit în funcție de factorii de mediu sau de componenta genetică, există, uneori, decalaje în ceea ce privește anumite abilități pe care le dobândește cel mic.

Este indicat, când există motive serioase de îngrijorare, să te adresezi medicului pediatru, care va face toate testele necesare, pentru a detecta eventualele probleme.

Copilăria, vârsta inocenței, este considerată de mulți cea mai frumoasă parte a vieții. Ea este, totuși, presărată și cu multe provocări. Experiențele acestei perioade sunt decisive pentru întreg parcursul copilului. 

Părinții trebuie să se asigure că știu lucrurile esențiale despre copilărie, pentru ca cel mic să devină un adult încrezător și independent!

Sursa foto: Storyblocks.com