Posibile alimente de evitat în perioada alăptării

Subiectul acestei discuții este unul foarte controversat, ținând cont că astfel de liste cu alimente interzise sau de evitat pe perioada alăptării sunt peste tot și sunt cât se poate de subiective. Există și consecințe nefaste ale acestei tendințe, mămica ajungând să-și restricționeze destul de multe alimente care fac să-i  lipsească din dietă diversitatea, care îi asigură echilibrul nutrițional sau chiar să renunțe să-și alăpteze bebelușul datorită promovării nesiguranței și sacrificiilor pe care ar trebui să le facă.

În condiții de normalitate nu există niciun aliment care să fie interzis cu desăvârșire din alimentația mămicilor atunci când alăptează. Binențeles există niște limite de sigurantă, care impun consumul cu moderație al anumitor alimente.  Din această categorie fac parte cafeaua cu produsele care conțin cofeină, alcoolul și peștele.

După toate nopțile albe petrecute și somnul întrerupt, cred că majoritatea mamicilor tânjesc după cafeaua de dimineață. Consumul de cafea poate interfera cu somnul bebelușilor, devenind agitați,  însă studiile arată că 1-2 cești de cafea pe zi (care echivalează cu 1-2 lingurite de cafea) nu afectează în niciun fel starea de sănătate a bebelușului. Însă, cel mai ușor mod de a determina dacă am depășit cantitatea de cofeina este observând bebelușul.  De reținut și celelalte surse de cofeină din băuturile carbogazoase, enegizante și ciocolată. Ciocolata, în mod normal nu are cofeină, dar prin conținutul său de theobromină, exercită efecte asemănătoare cofeinei. Asta nu inseamna că nu ar trebui să mai consumați ciocolată, ci să o faceți cu moderație și să preferați pe cea cu un conținut mai scăzut de cacao.

În privința alcoolului, intuitiv mamele se feresc.  Alăptarea ar trebui să se facă cel puțin 6 luni, sau mai mult dacă se poate, astfel că pe parcursul acestei perioade pot exista ocazii în care să vă doriți să savurați un pahar de vin sau bere. Consumul ocazional al unui pahar de bere sau vin (fără alte băuturi alcoolice tari) nu afectează starea de sănătate a bebelușului, conform studiilor.  Chiar și în această situație putem apela la câteva măsuri de protecție pentru ca bebelușii să nu fie afectați: dacă există o rutina în alăptarea bebelușului asigurați-vă că îl hrăniți înainte de a consuma alcool, nivelul de alcool din lapte este depedent de nivelul de alcool din sânge, care poate persista până la 90 minute, dacă nu este depașit acest timp puteți să vă mulgeți si  să renunțați la lapte, puteți apela la o formulă de lapte cu revenirea ulterioară la varianta naturală. Există chiar și mituri legate de consumul de alcool, unul dintre acestea fiind cel legat de consumul de bere brună, care se presupune că ar crește lactația, în realitatea s-a dovedit că o inhiba. Preferabil este să nu consumați alcool, atât pentru sănătatea dumneavoastra cât și a bebelușului.

Beneficiile consumului de pește sunt evidente, fiind o sursă impotanta de acizi grasi nesaturați și acizi omega 3 cu rol în dezvolatarea sistemului nervos al bebelușului dar și cu avantaje pentru mămici, fiind demonstrat la cele care consumă pește,  scăderea incidenței apariției depresiei postnatale.  Motivul pentru care acest aliment ar trebui consumat cu grijă de către femeile însărcinate, cele care alăptează și copii este datorită existenței unei neurotoxine numită metilmercur (popular mercur) care poate determina orbire, asurzire, deficiențe motorii și retard mental. Aceste efecte sunt în strânsă legătură cu concentrația de mercur ingerată, peștii fiind clasificați în trei grupe în funcție de nivel de mercur: cu conținut mic de mercur, moderat și înalt. Pentru grupele la risc, inclusiv mamele care alăptează, este încurajat consumul de pește cu cantități mici de mercur precum: macrou, hering, crab, calcan, creveți, ansoa, langusta, păstrav, plătica, limba de mare, sardine, stridii, tilapia, scoica de rau, scoici, somn, somon, pollok-un peste alb, înrudit cu codul din Alaska, dar care se găsește și în comerțul românesc.

În privința alimentelor condimentate, nu există niciun fel de risc, însă pot influența proprietățile organoleptice ale laptelui. Studiile recente arată că mamele care au preferat anumite condimente în timpul sarcinii, au transferat aceste arome în lichidul amniotic. Fătul ingeră cantități mari de lichid amniotic pe parcursul sarcinii, facand posibil contactul cu aceste arome. Surprinzător, bebelușii au preferat laptele în care regăseau acele arome cu care se obișnuiseră în timpul vieții intrauterine. Așadar încurajarea consumului acestor alimente generează o experiență gustativă bebelușului, care ulterior va accepta cu o mai mare ușurință diversificarea.

Privarea de la anumite alimente nu face decât să vă transforme perioada alăptării în una a sacrificiilor, așadar consumați ce vă face plăcere, descoperind astfel ce-i place și copilașului dumneavostră, dar ținând cont, binențeles, de alimentele care impun limite de siguranță.

 

Dr Catalina Andrei– Medic Diabet, Nutritie si Boli Metabolice

drcatalina.andrei@gmail.com